Umbre

Umbre prind viata
Si-n mintea mea danseaza
Se pierd in cantec si viseaza
Totu-i un haos divin

Chiar si rabdarea-mi dispare
Cat te mai pot astepta?
Doar o papusa c-o vioara
Imi scartaie fin linistea

Nu plang,inca ma pot abtine
Speranta nu moare
Se deschide usa si tresar
Era doar vantul amagitor

Nicicand nu parea asa aproape
Iti simt mangaierea
Si buzele-ti asupra-mi
Esti o himera sau un porumbel?

Incercari de dragoste

Lipsita de inspiratia sufletului
Ma razem de un scaun parasit 
Divin petalele se scurg in palma 
Si ratacesc in al noptii infinit

Nu indraznii sa intrebi ce s-a intamplat
Atunci demult cand viata a incetat
O iubirea de copii a inceput
Si-a curs ca lacrima pe obraz

Culoare vie se prelinge
Si fericita incep sa plutesc
Viata in alb negru dispare
Facand loc iubirii de culoare

Verde pal ce ma orbeste
Rosu ce se indragosteste
Toate vin in dragoste
Incercand s-o nasca

Departe

Dimineti insorite de zambete
Nopti adormite de lacrimi
Nu au vreo legatura in afara
Dar au in sufletul meu

Privesc cum dispare 
Orice urma de intoarcere
Inaintez in intuneric vrajita
De amintiri mistuitoare

Curg zile una dupa alta
Fara sa intoarca capul
Si vazandu-ma sa stie
Ca doresc sa se intoarca

Numai are un rost acum
Sa stig,sa plang,sa sper,
Ceata groase te-a acoperit 
Departe de ochii mei visatori

Nopti de vise

A cazut noaptea pe ploape grele
Luna in fereastra imi vorbeste
Sa zbor spre ea nu indrasnesc
Plalesc in lumina-i orbitoare

Ganduri vechi se deruleaza-n minte
Si inca cred ca-ti amintesti
O amintire iti trezeste luna 
In noaptea plansetelor dulci

Nu incerc sa ma apropi
Teama ca o sa fugi iar
Se cuibareste in suflet
Si odata cu mine plange

Infatisari desarte,umbre 
Ceata,noaptea stapaneste luna
Si sufletul meu tipa incercand
Sa scape din lanturile iubirii.

Iubirea astrelor

Povestea de dragoste 
Intre o printesa si un astru
S-a transformat in lumina, 
Lumina dulce a noptii.

Luna tanguia sa ajunga la Soare
Si astfel crezand ca va fi cu el
Plangea si ruga cu neincetare
Pentru a atinge un porumbel

Fiecare noapte trecea in ani
Venind ziua urmatoare
Cand ea avea sa admire
Printul Albastrului Infinit

Dorind cu atata ardoare
S-a transformat in astru sfant
Ce nu a avea sa apara ziua
Ci doar noapte-n asfintit

Nu s-au intalnit in veci 
Nu si-au vorbit nu s-au atins
Dar s-au iubit atat de mult
Ca stele cad cu lacrimile lor 

Apus

pantecele lumii se deschid
si se amesteca la mal
cutia de rezonanta a rasului fragil
amplifica un potop de insecte

ochii mei organizeaza lumea
si numai zaresc nimic
doar cuie ruginite ce fixeaza peisajul
si aripi cresc dinauntrul lui

cerul clipeste in caderea noptii
incercand sa-ntoarca spatele verii
vantul danseaza cu silueta orizontului
stropi de ploaie stau ascunsi

pret de o secunda sub fustele vantului
ziua se opreste cu limpezimea noptii
orizontul a incetat sa mai fuga
reflexe traverseaza copacii cu lumina

Delirul Iubirii

Pulberea ramane lipita de cuvinte
Umbrele dispar la mine in minte
Ma pierd in mijlocul unei paduri
Observ orizontul intunecat de dezamagiri

Petale albe cu infrangeri parfumate
Realitatea ma depaseste
Cad in agonia lucrurilor moarte
Si plang de dorul de poveste

Intr-o chinuita de secunda
Viata pare mai frumoasa
Pana si timpul delireaza
In agonia unei noi iubiri

O floare de primavara
Ma impinge spre neuitare
Intr-o lume de visare
Numai verdele nu moare

Viata

Viata de prunc si de batrani
Viata frumoasa si trista
Viata uitata si viata sporita
Viata de ingeri si de pagani

Lumea iubeste si spera
Plange si crede in El
Inger de viata si moarte
Ce zboara in nori mai mereu

Sunt rime fara sens
Dar pline de iubire
Sunt rime pustiite
In lume de ghicire

Nu incerca sa intelegi
Nu reusesti vreodata
In lumea noastra minunata
Exista doar un om

Noaptea

Un batran se plimba
Pe strada-ntunecata
Doar un bec mai lumineaza
Viata lui uitata

Se apropie si plange
Dar nimeni nu-i clinteste
Un suras,o vorba
Sau macar o privire

Se apropie de gardul
Plini cu trandafiri
Si privind spre stele
Se-neaca-n amintiri

Spera si vei intelege
Noapte rece,grea
Doar c-o rugaciune
Se deschide lumea

Fluturi

Aripi colorate stralucesc
Spre lumina lunii inainteaza
Vise spulberate mi se napustesc
Fluturi la fereastra

N-am stiut cum sa-ti vorbesc
Si ti-am atins aripa
Praful magic spulberat
Inspre cer vant la furat

Numai stii sa zbori acum
Si prins esti tu de mine
Pe-o floare ai vrea ca sa cobori 
Si-n palma a te tine

Vis

Sa scriu de ingeri,de iubiri
Cand tristetea ma cuprinde
Se-apropie iarna grea
Si privesc nu stiu pe unde
Era un inger mai demult
Cu aripile albe-n vant
Venea incet sperand,sperand
Ca schimba lumea in curand
Ne-am intalnit intamplator
In visul meu cu fluturi
Ne-am sarutat convingator
S-au spart oglinzi de bucium
Numai speram sa te-ntalnesc
Frumos ca niciodata
Cu palma-n palma ta
Un zeu venit din apa
Si-un nor de ceata inainta
Cuprinzand pamantul
Cu buza peste a mea
Suflam incet ca vantul

Prima zi

Prima zi…dar prima zi la ce? In viata unui om exista mai multe "prima zi" prima zi de scoala,prima zi din viata,prima zi la mare…Prima zi a noastra. Spune-mi,mai stii cum a fost? Iarna,frig,orasul luminat de puterea lunii.O singura stea pe cer.S-a apropiat de noi incat sa te vada.Si o stea se indragosteste.Se indragosteste de un meteorit,de o alta stea,de o planeta.Dar acum,steaua s-a indragostit de un inger. Puterea muzicii zguduia pamantul.M-ai luat in brate si soptind ai intrebat de ce tremur.Hm...emotiile erau asa mari incat nu mai puteau fi ascunse si pe fata se citea tot.M-am uitat la cer.Steaua era tot acolo.Ne lumina.Te iubea prin raze de lumina alba.Incet,incet s-a indepartat si cerul a inceput sa tremure in timp ce mii de culori topaiau pe albastru infinit.Foc de artificii.Ma uit la cer si steaua disparuse.Ceata cadea usor si acoperea tot in juru-i.M-ai strans in brate si coborand ochii din cer privirile noastre s-au intalnit.In urmatoarea secunda buzele tale erau lipite de alea mele.Doua aripi albe s-au desprins de corpul tau si in visare incepeam sa ating cerul.Acum se vede steaua.Si luna straluceste mai puternic.Ceata a disparut.De aici de sus si oamenii se vad ca niste furnicute.Zbor,dar nu stiu daca zbor cu aripile tale sau fericirea mea.Esti tu,ingerul din visul meu.Cu ochi stralucitori ma privesti in timp ce iti cade o lacrima.Incet,lumea dispare.Ploua,ploua cu lacrimi de inger.De atunci,cand nu esti cu mine,dansez in ploaie si ma imbat cu lacrimile tale.Ingerul meu,mereu alaturi de mine.

Mari si Oceane

In spatele unei mari adanci te ascunzi tu.Te strig si rasari cu valurile-n frunte.Oceanul ti-este casa si marea mama.Inger din adancuri,nu ai coada si nu stii a inota.Pacalesti moartea.Rece se apropie cu fiori de iarna dar caldura sufletului tau o indeparteaza.
Alerg grabita-n fiecare zi incercand sa te gasesc.Ajung pe malul sufletului tau.Inca un pas in cad in inima-ti de apa.Nu stiu sa respir.Imi ingeata tot corpul.Soarele straluceste cu o putere nemaiintalnita.E aievea?Din valuri se ridica un inger.Pletele-i de aur si aripile lungi te orbesc.Se apropie.Esti tu ingerul meu!Te-ai intors.Privindu-te simt vant ce-mi bate-n fata.Unde ai disparut?Cad in genunchi pe malul inimi tale si implor valul sa nu te fure.Te-as tine captiv dar nu poti rezista.Locul tau e sus in cer.
Se intuneca in jurul meu si marea se-nvolbureaza.Pierduta in visare pasesc in apa rece.Nu ma pot oprii.Tip si sper ca ma auzi.Ai devenit un zeu si nu te poti lega de o muritoare......

Inger fara aripi

Petale colorate coboara incet 
Acoperindu-mi ochii
Treptat,treptat 
Neguri se ridica si dispar 
Unde esti tu?
Dispari din viata mea
Te indepartezi intr-o lumina orbitoare
Ce te cuprinde si te fura.
Mai esti ca altadat?
Ingeri fara aripi
Coboara in sufletul meu
Si sterge negura cu lumina pura.
Ploua...ploua cu lacrimile mele
Clopote bat si tresar speriata
Cosmarul cu ingeri pare inca real.
Incerc sa ma ridic dar ceva ma tine lipita de pat.
Ma trage inapoi in vis.
Parfum de flori ma imbata si m-adorm.
In vis esti tu,Ingerul fara aripi
Astepti,te-apropi si ma imbratisezi.
Te simt,te am,te vreau!
Petalele zboara si ne inconjoara
Invelindu-ne intr-un val de parfum si fericire!

Ingeri si Asemanari

Hm...ingerii...ingerii sunt descrisi in povesti ca niste fiinte pure,au aripi albe,zboara si protejeaza.Dar oare exista ingeri?
  Da,exista.Am eu un inger al meu.L-am capturat odata in vis si de atunci il tin cu mine.Ingerul meu nu se plange si mi-a spus ca nu vrea sa zboare de langa mine.
  Nu e un inger ca toti ceilalti.Nu are aripi lungi cu care sa sfideze vantul.Are in schimb frumusetea si bunatatea orcarui inger.Ma protejeaza...ma invata...
  Acest inger iubeste.Iubeste viata,iubeste cerul ca si pamantul.Iubeste sa invete,iubeste sa se plimbe.Iubeste cantecul si ma iubeste pe mine.Este un inger sensibil.Cum nu are aripi lungi care ii pot fi ranite,are un suflet imens in care ii incap toate sentimentele si visele.Pulberea dupa pieptul lui este asemenea catifelei.Nu o sufla...nu.Isi poate pierde din putere si singura arma a lui in potriva omenirii este iubirea.
  Voi stit ce inseamna iubirea?Intreb..nici eu nu stiam.Ma invatat ingerul.
  Iubirea...cu ea poti face orice.Sunt multe feluri de a iubi: -cum isi iubeste o mama copilul(multi spun ca este cea mai puternica forma a iubirii)
  -cum iubesc animalele si florile pamantul si apa(este o forma de iubire materiala.Iubesc pamantul si apa pentru a putea trai)
Si ultimul.....dar cel mai puternic fel...este acela cum imi iubesc eu ingerul.Ii mangai fata fina fara al putea ranii.Il iubesc fara putere de cunoastere si il ascult ca pe cea mai cunoscuta simfonie.
  Ingerii trebuiesc iubiti.Ei stiu sa pretuiasca iubirea ce le-o oferim.Trebuiesc iubiti si ingrijiti...daca nu....mor.
  Ingerul meu este asemenea ghiocelului ce rasare din zapada,asemenea parfumului de zambila.Este asemenea unei adieri de primavara,a unei raze de soare,a unei lumini.Este asemenea unui prunc,asemenea fericirii,a reusitei si a iubirii! 

Vise,Sentimente,Ganduri

Daca totul ar fi asa cum ne dorim sa fie.....
Daca unele vise s-ar implinii...
Daca inca m-ai iubi si ai fi aici cu mine...
Daca...?
  Vise si cosmaruri?Ce sunt ele?Pentru unii reperezina stres,pentru altii remuscari sau vechi trairi.Visele...sunt o proiectie a crudei realitati ce ne inconjoara.
  Te simt langa mine,te am in suflet in fiecare moment.Esti lumina ce ma conduce in tunelul intunecat numit viata.Sunt momente in care simt ca pentru tine insemn tot,ca ma iubesti asa cum o floare iubeste pamantul.Sunt momente in care te simt departe,momente in care devi un vis pierdut.
  Inchid ochii si pentru o clipa cred ca esti langa mine,dar intorcandu-ma...si poza ta se transforma in umbra.Sunt ganduri triste..foarte triste ce de multe ori reprezinta o realitate.
  Spui cuvinte grele pe care uneori nu le pricepi.Spui ca sunt importanta,spui ca ai sta cu mine in fiecare secunda a fiecarui minut al fiecarei ore,a zile,a saptamanii ce construiesc luna.Nu e nevoie de multe pentru a forma un an.Cateodata e nevoie doar de un vis.Mhm...si am ajuns iar la vis....
  Imi spuneai mai demult sa te visez..dar cum pot oare sa visez visul meu de o viata?
  Ai devenit obijnuinta.Esti ca un drog.Ai fost cu mine iar acum o umbra ma tine legata si nu imi da voie sa renunt."O umbra ma tine in viata si umbra aceea esti tu".

Tristete de primavara

Rasuna un cantec plin de tristeti 
Chitara intr-un colt sta adormita
Poezii de dragoste parasesc poeti
Amurgul ma gaseste cam nedumerita

Saruta-mi fruntea,gandurile rele
Si toate indoielile or sa piara
In loc vor creste gandurile mele
De viata noua si de primavara

Apropie-te,incet incet te-ating
Caldura buzelor inca se simte
Ca viata unei flori treptat ma sting
Si dragostea-mi ramane-n minte

Spera,nu te-ndeparta
Lumina noastra va-nvia
Cu moartea peste moartea mea
Petala-si plange lacrima

Lumina vie,tristete de primavara
Dragoste pireduta-n simtiri
Esti ca un ghiocel ce rasare prima oara
De sub zapada plina de-amintiri

Nu-nceta sa ma iubesti 
Nu te-ndreparta de mine
Tot ce simt incet ma cuprinde
Te simt in mine,te vreau pe tine

Iubeste-ma asa cum sunt 
Diferita de perfectiune
Invelita in parfum de vant
Emanand vraja de afectiune 

Tacuta si trista ma-nfior 
Cand glasul tau ma patrunde
Esti visul meu,ramai usor
Iubirea-ti asemeni unei unde

Oglinda crapa privind in ea
Si n-a ramas decat o umbra
A carei amintire grea
Pasind usor ma inspaimanta

Ramai asa,nu te intoarce
Iarna rece ma cuprinde
Si tip privindu-te buimace
Tu pleci fara sa spui unde.